Reşedinţa Patriarhală şi Palatul Patriarhiei
Reşedinţa Patriarhală a fost construită în perioada 1932-1937, după planurile arh. Gheorghe Simotta, detaliile arhitecturale fiind influenţate de ornamentica bizantină. În corpul central se află Sala Tronului, apartamentele Patriarhului şi Cancelaria Patriarhiei.
Palatul Patriarhiei (fost Palatul Camerei Deputaţilor) a fost realizat, între anii 1903-1907 după planurile arh. Dimitrie Maimarolu, pe locul vechiului Divan Domnesc. Palatul este construit în stil neoclasic cu o faţadă de 80 metri care are în zona centrală 6 coloane ionice.